Te-am pierdut…

tu…”IMI PARE NESPUS DE RAU CA TE-AM PIERDUT. TREBUIE SA STII CA TOT CE AM TRAIT CU TINE A FOST UN VIS  EXTRAORDINAR DE FRUMOS. INTRE TIMP, TOTUL S-A SFARAMAT. MULTUMESC CA AI FACUT PARTE DIN VIATA MEA. IMI CER IERTARE CA AM FACUT INGERUL SA SANGEREZE…”

eu…ma intreb cum am ajuns la final?! cum de te-am pierdut? de ce vorbeste copilul din tine?! de ce te iubesc? de ce plang? plang de dorul tau…?…da!… plang pentru ca ma urasc in acest moment…plang pentru ca nu mai esti tanara mea duiosie, plang pentru ca nu mai am cui sa spun sa mearga drept, plang pentru ca …, plang pentru ca ascult melodia ta…

Emeric Imre – Nebun de alb

si as mai vrea sa plang pentru ca va trebui sa ma impac cu mine…plang…dar lacrimile mele vor seca si nu voi mai plange…

Eu chiar te-am iubit. Ai fost dragoste pura. Iti multumesc ca mi-ai daruit-o, DRAGOSTEA!

…as vrea…

Nu ruga iubirea sa fie atenta    

Nu incerca sa fugi impotriva vantului

as vrea sa spun ca iubesc, dar cine ma asculta,

vreau sa strig cat mai incet: vreau te sa iubesc!

viata e prea scurta ca sa pierdem timp!

In fiecare zi timpul ma incurca sa te gasesc;

si-mi spui bun ramas fara sa te fi gasit …

Prea Frumos ca sa fie Adevarat

Stiam …

stiam ca nu poate fi o poveste frumoasa intre noi! Stiam ca era prea frumos ca sa fie adevarat! Stiam ca povestile sunt doar pentru cei mici, dar am incercat si eu sa cred intr-o frumoasa poveste de dragoste, povestea dintre noi doi. Am incercat, si asta imi da putere sa merg mai departe,  am crezut ca putem urca multe multe trepte impreuna, in doi. Am crezut in noi, dar cu fiecare minut scurs imi pierd speranta…, nu stiu daca mai am puteri sa cred ceva…. nu stiu daca mai am voie sa te sufoc?!

…am reusit sa traiesc ca intr-un basm langa tine pentru ca tu ai resuit sa constriuesti o lume de basm nevinovata in jurul nostru. Iti multumesc pentru dragostea ta. iti multumesc !

Urasc prostia…si totusi o accept

Urasc prostia si oamenii prosti! Urasc prostia de la varsta de 3 ani…dupa 3 ani traiti linistiti in sanul familiei…mi-aduc aminte doar roiuri de oameni prosti in jurul meu…odata cu trecerea timpului s-a tot inmultit prostia si diversificat incat nu reusesc nici azi sa-i dau de capat.

Daca as defini prostia nu cred ca as reusi sa-i gasesc o definitie concreta, dar dupa parerea mea roiurile de oameni prosti sunt calitatea inferioara de substanta cenusie, masa cea mai lipsita de valoare, inteligenta si judecata.

Astazi…probabil dintodeauna prostimea este majoritara! Urasc aceasta “clasa” de specimente, dar la o analiza mai ampla “dumnealor” au un rol important pe acest pamant, de a munci pentu cei care vadesc desteptaciune prin capacitati intelectuale deosebite;  prin urmare nu-i urasc pentru ca sunt prosti, ci pentru ca eu in acesti ani ai tineretei mele trebuie sa am tangente cu “Mariile Sale Prostimea”…