Nu iubesc….n-am iubit….poate voi iubi….nu ma intorc la fostul prieten, e o regula….imi place sa mentin o relatie de prietenie cu fostii prieteni, dar iarasi nu-i o regula….nu am plans niciodata pt nici un barbat, nu pt ca nu merita acesta, ci pt ca nu am avut pt cine….de la un timp nici amintirile nu-mi mai plac, melodiile care ne uneau nu mai vreau sa le ascult, locurile unde am fost impreuna nu-mi mai plac…
….vin sarbatorile…poate le voi face singurica, pt ca asa am ales eu…
nu te-am pierdut, tu ai fugit prin lumea adolescentei…ma bucura faptul ca in viata ta a aparut fantoma care ti-a pus pe jar spiritul jun si nu ai pierdut timp “iubind” in minciuna sufletului tau…
ce poate fi mai frumos decat viata?! viata care imi place s-o traiesc doar cum imi dicteaza instinctul nebun din mintea mea…cum as putea sa-ti interzic dorintele tale fierbinti cand eu sunt nebuna, nebuna de legat?!!
sarutari fierbinti, unice, trairi fericite prin vene cu tine…tu urias, eu pitica…dar fericirea era de partea noastra
dor de vremurile cand faceam dragoste in soapta, dor de ceea ce iubeam atat de mult la tine, dor de zambetul tau larg, dor de dragostea mea pentru tine…dor de vitas-ul din tine, dor de cicaleala mea, dor de copiii din noi
dorina din ultima seara in doi rasufla …rasufla incet, usor spre epuizare…dor de dragoste in rasarit
tu…”IMI PARE NESPUS DE RAU CA TE-AM PIERDUT. TREBUIE SA STII CA TOT CE AM TRAIT CU TINE A FOST UN VIS EXTRAORDINAR DE FRUMOS. INTRE TIMP, TOTUL S-A SFARAMAT. MULTUMESC CA AI FACUT PARTE DIN VIATA MEA. IMI CER IERTARE CA AM FACUT INGERUL SA SANGEREZE…”
eu…ma intreb cum am ajuns la final?! cum de te-am pierdut? de ce daca iubesti nu faci ceva pentru a merge impreuna? de ce vorbeste copilul din tine?! de ce te iubesc? de ce plang? plang de dorul tau…?…nu!… plang pentru ca ma urasc in acest moment…plang pentru ca nu mai esti tanara mea dulceata, plang pentru ca nu mai am cui sa spun sa mearga drept, plang pentru ca nu te-ai nascut in 1987 macar, plang pentru ca ascult melodia ta (
Emeric Imre – Nebun de alb
) si as mai vrea sa plang pentru ca va trebui sa ma impac cu mine pentru ca nu mai esti al meu…plang…dar lacrimile mele vor seca si nu voi mai plange…
Stiam …
stiam ca n
u poate fi o poveste; stiam ca era prea frumos ca sa fie adevarat; stiam ca povestile sunt doar pentru cei mici, dar am incercat si eu sa cred intr-o frumoasa poveste de dragoste…am incercat si asta imi da putere sa merg mai departe, am crezut pentru ca am simtit multe trepte pe care le putem urca in doi…am crezut, dar cu fiecare minut scurs, nu stiu daca mai am puteri sa cred ceva sau sa te mai sufoc?!
Esti un copil si am stiut asta de la inceput, mi-am asumat riscul…nu stiu daca am pierdut ceva sau am castigat! daca am pierdut, am pierdut timp din viata ta pe care ti l-am furat eu , daca am castigat…am reusit sa traiec ca-n basm langa un copil…
Categories: Jurnal...
Etichete:am castigat, am incercat, am pierdut, am puteri, as vrea, imi da puteri, minut, poveste de dragoste, te iubesc, trepte, vadim
Comentarii recente