imi gustam buzele savurand din dulceata lor, simteam ca-mi sunt usor crapate…cu gandul hai-hui ma deplasam agale prin recele toamnei, si aerul aspru nu s-a lasat mai prejos, mi-a magaiat usor obrajorii si m-a inviorat 
frumos.o dimineata frumoasa de sfarsit de toamna….
“Te impart cu altcineva”, sunt fericita ca Ea a aparut in viata ta si ca poate sa-ti aduca o raza de soare in sufletul tau ranit de mine…ea se risca incercand sa-ti fure inima, oare stie ce prapastie trebuie sa treaca?! e o copila de 17 ani, dar probabil esti o provocare si pentru ea, asa cum ai fost si pentru mine … tot ce as putea sa-ti spun e sa ai mare grija sa nu cazi tu in “prapastia sapata de mn in tine”
dimineata fulgii de nea isi faceau de cap pe strada mea, o strada mica, din “centrul istoric”, o strada unde om cu om se cunoaste si om cu om barfeste; era prea diminaeta pt a se auzi vreo voce , doar o femeie urca usor drumul plin de zapada deranjata de nebunia fulgilor…
am coborat, incantata de timpul de’afara… blanita era singura mea “protectoare…am inchis ochii si mi-am ridicat chipul pentru a fi atinsa de nea si mangaiata de vantul usor ce se plimba in jurul meu, am topait vesela prin zapada, am facut urme, am ras in voie fara a fi deranjata de prezenta vreunui individ…
la metrou te-am luat de maina si am traversat bulevardul, te uitai la mine cu multa dorinta si ma tot intrebai unde mergem…ai aruncat cu bulgari in mine, radeam -fericirea de moment- , m-ai pus jos, am vazut o sclipire pe fata ta schitata pt ca eu radeam intruna, m-ai luat in brate asa cum iti place tie s-o faci si asa cum o faceai cand eram impreuna…am impartit fericrea fulgilor rataciti pe pamant
Comentarii recente