Alunecand pe linia timpului privesc in jurul meu care e un haos in acest moment…vad in fiecare barbat chipul tau, imaginea ta, te vad pe tine om al pamantului, barbat si prieten, fiinta si individ unic…pt ca nu te-am intalnit inca, nu te-am gasit in universul muritorilor…
Sunt femeie… 
Sunt femeie si nu sunt fericita, pentru ca sunt femeie…
Puterea femeii daca ar putea fi masurata, i-as da valoare de un barbat si-un zambet. Ce i-ar mai trebui unei femei?! Dorinta sa traiasca fericita si sa se bucure de viata.
Cand eram copila adesea ma contraziceam cu tata incercand sa-i demonstrez ca” femeia are aceleasi drepturi ca si barbatul…femeia este chiar mai puternica ca acesta” … eram doar o copila…. pacat de femeile care vor sa fie puternice si care vor sa le faca pe toate; sau poate este bine pentru ca unele femei vor sa fie barbatoase si oare nu e bine asa?! Cred ca da, dar totusi intr-un moment al vietii fiecare femeie realizeaza ca are nevoie de un barbat sa faca multe dintre sarcinile care si le-a atribuit ei, nu cred ca exista femeie care macar odata in viata nu s-a gandit ca i-ar fi fost mult mai usor cu un umar de barbat langa ea.
Sunt la o varsta cand am nevoie mai mult ca oricand de protectie, de dragoste, gingasie, alint, o aura care sa ma protejeze de mine insumi si obstacolele vietii.
Ma simt singura…
Sunt trista…
Iubesc viata….
Vreau sa traiesc fericita…
Imi dorec o familie….
As vrea multi copii…
Urasc aceasta perioada a vietii mele….
Simt nevoia de a striga pana la epuizare….
Vreau la mare….acum
Cer prea multe ….intr-un timp scurt
E 5 dimineata. 
Imi mut corpul obosit in patul meu rece.Cu toate ca sunt obosita ochi-mi sunt deschisi…vad un barbat in fata mea, eu stateam in picioare vazandu-ma ca-n oglinda in ochii lui ca 2 cristale negre.Un zambet suav i-a aparut in colturii gurii, mi-a intins maina lui…am ezitat…s-a apropiat coborand privirea pe corpul meu care tremura incet, zambea atat de discret incat l-as fi omorat pentru asta! M-a luat de mijloc asezandu-ma pe ceva, fara nici un efort cu bratele-i puternice si-a facut loc intre picioarele mele, chiar daca lipseau atingerile privirea lui ma dezbraca si ma saruta la nesfarsit…imi simt inima batandu-se din ce in ce mai ritmat, incer sa-l privesc, dar plec capul, ii vad doar trupul plin de dorinta, maina lui imi ridica barbia si-mi zice sa-l privesc in ochi , simt ca nu mai sunt eu, as vrea sa ma opun, insa dorinta e mult prea mare!
Se apleaca spre copasele mele sarutandu-le incet, doar ma chinuie, se apropie usor spre….si trece pe celalalt picior, coboara pana la varful degetelor, isi plimba limba pe talpa mea. Maina care incerca sa ajunga sub bluza mea sfasie haina care-i dadea atatea batai de cap, ii simt buzele carnoase pe sanul meu plimbandu-se linistit ca-n propria lui casa! Simt ca explodez…arunc hainele ce-i acopereau trupul, disperata dupa clipa finala…ma opreste: ”Vreau sa innebunesti de placere!” Zadarnic m-am zbatut in bratele lui putenice care m-au intors cu spatele simtindu-i doar respiratia si uneori buzele ratacite, mainele lui se plimbau pe corpul meu avand traseul bine determinat: ”Vreau sa te simt!” imi zice intr-un tarziu. Eu nu mai aveam cuvinte, nu mai stiam daca sunt eu, credeam ca visez, dar totul era mult prea real…doua gemete se auzeau in noaptea tacuta, doua suflete care s-au transformat in unul singur, luptand pentru placere…el ud, ea zambitoare…aud un zgomot cunoscut, as vrea sa-l opresc, insa e alarma mea! Doamne, inca 5 minute nu putea sa intarzie ceasul?!
Comentarii recente